Clique em uma foto para ir ao Google Livros
Carregando... Du Principe de L'Art Et de Sa Destination Sociale,de Pierre-Joseph Proudhon
Nenhum(a) Carregando...
Registre-se no LibraryThing tpara descobrir se gostará deste livro. Ainda não há conversas na Discussão sobre este livro. sem resenhas | adicionar uma resenha
Pertence à série publicada
Ou la peinture aura pour effet, dans l'ensemble de ses oeuvres, les plus sérieuses comme les plus légères, les plus savantes et les plus capricieuses, d'exprimer la vie humaine, d'en représenter les sentiments, les passions, les vertus et les vices, les travaux, les préjugés, les ridicules, les enthousiasmes, les grandeurs et les hontes, toutes les moeurs bonnes ou mauvaises, en un mot les formes, d'après leurs manifestations typiques, individuelles et collectives, et le tout en vue du perfectionnement physique, intellectuel et moral de l'humanité, de sa justification par elle-même, et finalement de sa glorification.Ou bien, sous prétexte de liberté, d'indépendance de l'art, de génie, d'idéal, de révélation, d'inspiration, de rêverie, de fantaisie, elle se mettra au service, soit de l'idéalisme religieux, de l'illuminisme, du fanatisme et du quiétisme ; soit du désoeuvrement, du luxe et des voluptés ou de l'épicurisme : ce qui veut dire que, pour n'avoir pas voulu d'une mission hautement morale, pratique et positive, l'école de l'art pour l'art s'en donnera une parfaitement irrationnelle, chimérique et immorale.P.-J. Proudhon Não foram encontradas descrições de bibliotecas. |
Current DiscussionsNenhum(a)Capas populares
Google Books — Carregando... GênerosClassificação decimal de Dewey (CDD)701The arts Modified subdivisions of the arts Philosophy and theory of fine and decorative artsClassificação da Biblioteca do Congresso dos E.U.A. (LCC)AvaliaçãoMédia:
É você?Torne-se um autor do LibraryThing. |
Studiu introductiv - pag. 5
CAPITOLUL I
Problema generala ridicata de incercarile domnului Courbet - pag. 29
Contradictia dintre scoli: necesitatea unei solutii - pag. 29
CAPITOLUL II
Despre principiul artei, sau despre facultatea estetica a omului - pag. 41
CAPITOLUL III
Despre ideal – Scopul si definitia artei - pag. 51
CAPITOLUL IV
Evolutie istorica. EGIPT: Arta tipica, simbolica, alegorica; libertatea si forta colectivitatii in arta - pag. 64
CAPITOLUL V
GRECIA: Cult al formei, idealism idolatru – Coruptie a societatii prin arta; reactie iconoclasta - pag. 72
CAPITOLUL VI
EVUL MEDIU: Idealismul ascetic - pag. 79
CAPITOLUL VII
RENASTEREA: Reabilitarea frumusetii, idealism ambiguu. Noua coruptie - pag. 86
CAPITOLUL VIII
REFORMA: Arta de umanizeaza; preludiu al unei renovari estetice - pag. 93
CAPITOLUL IX
REVOLUTIA FRANCEZA: Clasicii si romanticii - pag. 102
CAPITOLUL X
Confuzia de irationalitatea artei in cursul primei jumatati a secolului al XIX-lea. David, E. Delacroix, Ingres, David (d’Angers), Rude, L. Robert, H. Vernet - pag. 112
David - pag. 114
Eugene Delacroix - pag. 124
Domnul Ingres - pag.130
David (d’Angers) si Rude - pag. 134
Leopold Robert - pag. 142
Horace Vernet - pag. 148
CAPITOLUL XI
Opinia domnului Chenavard asupra degenerarii artei si asupra sfarsitului apropiat al omenirii – Dificultatile pe care le infrunta arta in seculul al XIX-lea. Scoala numita REALISTA se naste din irationalitatea generala - pag. 158
CAPITOLUL XII
In ce termeni s-a afirmat noua scoala – Examinarea catorva tablouri de G. Courbet: “Taranii din Flagey” sau “Intoarcerea de la targ” - pag. 175
CAPITOLUL XIII
Continuarea aceluiasi subiect: “Femeie cu fusul”; “Inmormantare de Ornans”; “Femeie scaldandu-se” - pag. 188
“Femeie cu fusul” - pag.189
“Inmormantare de Ornans” - pag. 192
“Femeie scaldandu-se” - pag.196
CAPITOLUL XIV
Caracteristica artei in perioada care incepe: definitia noii scoli - pag. 201
CAPITOLUL XV
Confirmarea teoriei criticiste – “Spargatorii de piatra”; “Domnisoarele de pe malul Senei” - pag. 214
“Spargatorii de piatra” - pag. 215
“Domnisoarele de pe malul Senei” - pag. 220
CAPITOLUL XVI
Despre prostituarea artei – Severitatea scolii critice. “Venus si Psyche” - pag. 225
CAPITOLUL XVII
“Preotii” sau “Intorcerea de la conferinta” - pag. 237
CAPITOLUL XVIII
COURBET: Personalitatea sa – Rezervele mele - pag. 249
CAPITOLUL XIX
Scolile: conservare si progres - pag. 258
CAPITOLUL XX
Frumusete divina si frumusete umana - pag. 266
CAPITOLUL XXI
Afirmarea scolii critice – Obiectii – Incident personal - pag. 274
CAPITOLUL XXII
Despre arta in raporturile ei cu constiinta - pag. 285
CAPITOLUL XXIII
Marturii estetice ale constiintei nationale – Monumente si infrumusetari modern ale Parisului - pag. 295
CAPITOLUL XXIV
Moravuri artistice – Simple sfaturi - pag. 309
CAPITOLUL XXV
Concluzie - pag. 319